În timp ce negocierile oficiale de pace dintre Statele Unite, Rusia și Ucraina de la Geneva stagnează, Moscova deschide un canal paralel, cu miză economică uriașă. Printr-o ofertă evaluată la 14 trilioane de dolari, Kremlinul încearcă să seducă Washingtonul prin investiții și proiecte strategice comune.

Discuțiile diplomatice privind conflictul din Ucraina, reluate la Geneva pe 17 februarie, par să fi intrat într-un blocaj. În acest context, Moscova își recalibrează strategia și mută accentul de pe dialogul politico-militar pe cooperarea economică. Ținta: administrația americană și influența lui Donald Trump.

La Moscova, inițiativa este coordonată de Kirill Dmitriev, directorul Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF) și emisar apropiat al lui Vladimir Putin. Acesta susține că „portofoliul de proiecte potențiale între Statele Unite și Rusia depășește 14 trilioane de dolari”, declarație publicată pe platforma X în 18 februarie. Mesajul sugerează o deschidere amplă către investiții în energie, infrastructură, tehnologie și resurse naturale.

Strategia Kremlinului este transparentă: în paralel cu negocierile de pace, Rusia propune o resetare pragmatică a relațiilor economice cu Washingtonul. O eventuală detensionare comercială ar putea duce la relaxarea sancțiunilor și la reintegrarea parțială a Rusiei în circuitul financiar occidental.

Pentru Statele Unite, oferta vine într-un moment electoral sensibil. Oportunitatea unor acorduri economice de anvergură ar putea fi prezentată ca o victorie pragmatică în plan extern. Totuși, orice apropiere economică de Moscova riscă să genereze tensiuni în NATO și în relația cu partenerii europeni.

În lipsa progreselor reale la Geneva, canalul economic devine un instrument strategic de presiune și negociere. Dacă acest „pachet de 14 trilioane de dolari” reprezintă o ofertă realistă sau doar un mesaj politic calculat rămâne de văzut.

#Rusia #SUA #DonaldTrump #VladimirPutin #Geopolitică #Investiții #Ucraina