Discuțiile despre reforma pensiilor speciale revin în forță, iar incertitudinea creată pune presiune pe sistemul judiciar.

Pensiile magistraților din România se află din nou în centrul atenției, după ce autoritățile au relansat dezbaterea privind reforma pensiilor speciale. Surse din mediul guvernamental spun că presiunea bugetară, dar și solicitările venite dinspre Bruxelles, obligă statul român să reanalizeze formulele actuale de calcul.

În acest moment, mai multe scenarii sunt luate în considerare: de la recalcularea tuturor pensiilor speciale, până la introducerea unor plafoane sau a unor formule de actualizare diferite. Totuși, nicio variantă nu are consens politic, iar magistrații acuză lipsa de predictibilitate legislativă.

Asociațiile profesionale ale magistraților avertizează că instabilitatea din sistem afectează independența justiției, iar schimbările succesive riscă să împingă profesioniști cu experiență spre pensionare anticipată, ceea ce ar crea goluri majore în instanțe.

Pensiile magistraților din România, în aer: cererea de 65% din brut tensionează negocierile

Reforma pensiilor magistraților din România stă din nou sub semnul întrebării. Reprezentanții corpului magistraților revendică ca pensia lor specială să fie calculată la 65% din ultimul venit brut, nu doar pe baza propunerilor guvernamentale. Negocierile sunt dificile, iar impactul bugetar și independența justiției sunt teme centrale.

Cererea magistraților: 65% din ultimul venit brut

Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, susține că un procent „rezonabil” pentru pensia de serviciu ar fi 65% din salariul brut. Acesta afirmă că modelul ar trebui implementat treptat, pe o perioadă de 15–20 de ani, astfel încât sistemul să rămână stabil.

Potrivit unor analize, 65% din brut ar echivala cu aproximativ 98% din venitul net, ceea ce ar transforma pensia într-un venit aproape identic cu salariul net al unui magistrat aflat în funcție.

Poziția Guvernului și proiectul de reformă

Guvernul a pus în dezbatere un proiect care prevede vârsta de pensionare la 65 de ani. În varianta propusă, pensia ar fi calculată pe baza mediei indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimii 5 ani, fiind plafonată la 70% din venitul net al ultimei luni de activitate.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirmă că este nevoie de „o lege simplă, fără formule complicate” și că modelul final trebuie să fie compatibil cu deciziile CCR privind apropierea pensiei de ultimul venit net.

Critici și controverse

Criticii reformei consideră că solicitarea de 65% din brut este exagerată și inechitabilă, mai ales în condițiile în care pensiile magistraților sunt deja printre cele mai costisitoare din sistemul public. Pe de altă parte, magistrații afirmă că propunerea guvernului ar reduce drastic veniturile și ar afecta independența sistemului judiciar.

Un alt punct al discuției îl reprezintă perioada de tranziție: magistrații solicită 20 de ani, în timp ce guvernul propune 15 ani, diferență care a dus la blocarea negocierilor.

Ce urmează

Negocierile între Guvern, CSM și liderii coaliției continuă, iar discuțiile de la Palatul Cotroceni ar putea aduce o soluție temporară. Fără un acord clar, există riscul producerii unor tensiuni în sistemul judiciar și a unor presiuni semnificative asupra bugetului de stat.