Harvard a publicat o hartă a Europei: România, vizibilă prin zonele cu puncte roșii

Ce arată harta

Harta realizată de cercetătorii Universității Harvard a fost creată pentru a ilustra densitatea așezărilor umane din Europa. Fiecare punct roșu corespunde unei localități cu cel puțin 1.000 de locuitori, conform metodologiei proiectului.

Regiunile cele mai intens colorate sunt Germania, Benelux și Italia, acolo unde densitatea populației este printre cele mai ridicate de pe continent. În contrast, nordul Scandinaviei, o mare parte din Rusia și zonele montane din sud-estul Europei sunt marcate de spații libere.

În România, cele mai multe puncte roșii se observă în sud și est — în special în jurul Bucureștiului, Galațiului, Brăilei și Constanței. Zonele montane și nordice sunt mai „aerate”, reflectând o densitate mai mică a populației.

Ce relevă distribuția pentru România

Harta confirmă tendințele demografice deja cunoscute: sudul și estul țării sunt zonele cele mai populate, în timp ce regiunile montane și vestice sunt afectate de migrație și scădere demografică.

Bucureștiul rămâne nucleul dominant, urmat de marile centre regionale: Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța. De asemenea, axa Dunării evidențiază un lanț de orașe care concentrează activitatea economică.

Deși imaginea este simplă, cercetătorii spun că o astfel de vizualizare poate fi un instrument util pentru planificarea infrastructurii, analizarea fluxurilor economice și înțelegerea dinamicii urbanizării.

Context european

În ansamblu, harta ilustrează un fenomen comun pentru întreaga Europă: concentrarea populației în jurul marilor centre urbane și declinul zonelor rurale. Fenomenul este mai accentuat în țările estice, unde mobilitatea forței de muncă a dus la depopularea unor regiuni întregi.

„Punctele roșii” ale Europei arată nu doar unde locuiesc oamenii, ci și unde există infrastructură, servicii și oportunități economice — o imagine care vorbește despre inegalitățile de dezvoltare de pe continent.

De ce contează

Publicația Harvard subliniază că datele sunt esențiale pentru viitoare politici urbane și pentru anticiparea nevoilor sociale. Pentru România, imaginea ar trebui să fie un semnal clar privind nevoia de investiții în zonele slab populate și în infrastructura de conectare dintre regiuni.

Vizualizarea arată că disparitățile regionale nu sunt doar economice, ci și demografice — iar pentru echilibrarea lor este nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen lung.