10 ani de la Colectiv

Ce s-a întâmplat

Pe 30 octombrie 2015, în timpul concertului trupei Goodbye to Gravity, un foc de artificii folosit în interior a declanşat un incendiu puternic în Club Colectiv. Spaţiul nu respecta normele de securitate: materialele acustice erau inflamabile, căile de evacuare insufficiente, iar unele uşi erau blocate. Flăcările s-au extins rapid; mulţi tineri au murit din cauza arsurilor şi intoxicaţiei cu fum. În lunile care au urmat, bilanţul s-a agravat pe măsură ce răniţii au decedat din cauza complicaţiilor.

Zece ani mai târziu: ce s-a schimbat?

Amintirile tragice au impulsionat iniţial valuri de protest civic şi promisiuni politice. Totuşi, organizaţiile civice şi familiile victimelor semnalează că progresele au fost limitate:

• centrele specializate pentru tratarea marilor arşi promise după Colectiv nu sunt finalizate sau funcţionale la capacitatea necesară;
• reformele legislative şi controlul aplicării normelor de securitate la incendiu au rămas incomplete, iar verificările la nivel local rămân inegale;
• anchetele judiciare au înregistrat întârzieri: dosare clasate, contestaţii şi decizii întârziate au alimentat sentimentul de impunitate;
• multe dintre concluziile raportului public şi recomandările venite din partea experţilor nu au fost transpuse în practică integral.

„Nimeni nu a plătit pe deplin” — spun organizatorii marşurilor de comemorare, care cer ca atât responsabilităţile administrative, cât şi cele penale să fie clar stabilite şi sancţionate acolo unde este cazul.

Comemorări şi proteste anunţate

Pe 30 octombrie sunt programate marşuri, slujbe şi momente de reculegere în Bucureşti şi în alte oraşe. Asociaţiile victimelor invită la un moment de protest şi reflecţie sub sloganul „Noi nu uităm” — cerând atât respect pentru memoria celor decedaţi, cât şi reforme concrete în sistem.

Semnificaţii şi lecţii

Tragedia Colectiv rămâne un reper dureros pentru România: ea expune probleme structurale — corupţie, birocraţie ineficientă, lipsa unui mecanism coerent de implementare a politicilor publice. Mulţi observatori subliniază faptul că, dincolo de emoţie, este nevoie de angajamente precise, resurse şi mecanisme de control pentru a preveni repetarea unor astfel de drame.

De asemenea, cazul Colectiv a demonstrat puterea societăţii civile în a cere responsabilitate şi transparenţă. Rămâne, însă, întrebarea dacă lecţiile au fost asimilate la nivel instituţional.

Ce mai cer familiile victimelor

• finalizarea şi dotarea centrelor pentru mari arşi;
• întărirea controalelor şi sancţiunilor pentru nerespectarea normelor de securitate la incendiu;
• finalizarea anchetelor şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi, în limitele dreptului penal;
• măsuri de sprijin pe termen lung pentru supravieţuitori (psihologic, medical, social).